Despre noi

tunTelescaunul Paltiniş a fost infiinţat în 1971 şi dispune de o instalaţie pe cablu cu un numar de 52 de scaune pentru cate 2 pesoane cu o viteza de 2m/s si 360 de persoane pe ora. Aceasta a fost modernizat în anul 2011 şi deseveşte pârtia Onceşti cu o lungime de 1442 metri cu o diferenţă de nivel de 241m, avand 17 stalpi de telescaun. Pârtia este prevazută şi cu un teleski de 400m pentru incepători si copii, cu o diferenţă de nivel de 138m.
Pârtia dispune de instalaţie de nocturnă şi deasemenea din anul 2013 a fost dotată cu tunuri de zăpadă.
Telescaunul funcţionează pe toata perioada anului, nu numai in sezonul rece, pentru a se bucura de frumuseţea munţilor şi turiştii veniţi la munte în timpul veriiş nu numai iubitorii sportului de iarnă. Staţiunea se afla la 32 km distanţă de oraş printr-o şosea moderna şi bine întreţinută ce străbate un peisaj de vis atât pe timp de iarnă cât şi pe timpul verii.
Pârtia dispune şi de doua Apresski-uri, unul la baza pârtiei, iar celălalt în vârful pârtiei, la staţia de sosire, cu vedere panoramică extraordinară şi terase exterioare, unde turiştii şi iubitorii sporturilor de iarnă se pot servi pe toata durata zilei cu sucuri, cafele, ceaiuri, ciocolată caldă şi mâncare. Programul de functionare este de la 09:00 la 18:30.

Minunea Sibiului: Statiunea PALTINIS

Păltinişul este cea mai veche şi cea mai înaltă staţiune din România. Aşezarea, de sub Vârful Onceşti, ce se întinde într-o pădure de conifere, la altitudinea de 1442 de metri, a fost întemeiată la sfârşitul secolului al XIX-lea. Datorită vechimii lor de peste un secol, trei dintre cele peste 40 de vile ridicate în timp, în staţiune, au fost declarate monumente istorice: Casa Turistilor, Casa Medicilor şi Sala Monaco. Factorul terapeutic principal îl reprezintă climatul alpin cu aer puternic ozonizat, bogat în aerosoli şi radiaţii ultraviolete. Calitatea aerului pur din această staţiune o recomandă din plin în tratarea asteniilor, a surmenajului fizic şi intelectual, a anemiilor, a sechelelor pulmonare, precum şi a deficienţelor de creştere la copii.

Păltinişul este o opţiune interesantă pentru un weekend prelungit destinat sporturilor de iarnă sau plimbărilor prin rezervaţia Iezerele Cindrelului la faimoasele lacuri glaciare. Odată ajuns la Păltiniş, nu ai cum să te plictiseşti.
Poţi să schiezi, să urci crestele impădurite din apropiere pe trasee accesibile sau doar să admiri panorama care ţi se deschide în faţă.
Poţi să vizitezi Schitul şi Casa memorială Constantin Noica. Fie că stai o zi sau o vacanţă intreagă, un lucru este sigur: te vei bucura, te vei simţi bine iar Păltinişul îţi va rămane mult timp în inimă.

Staţiunea este situată pe coasta de nord-est a munţilor Cindrel (Carpaţii Meridionali), la 40 minute de Sibiu, de care este legată printr-o sosea modernizată. De asemenea, este staţiunea montană situată la cea mai mare altitudine (1442m) din ţară.

Climatul montan, cu aerul ozonat, recomandă staţiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benignă

Temperatura medie anuală este de +4 grade Celsius (media lunii iulie este de 12 grade C, iar a lunii ianuarie de – 6 grade C). Ploile sunt frecvente, dar de scurtă durată, iar stratul de zapadă este prezent 120 zile pe an. Un fenomen meteorologic frecvent întâlnit la Păltiniş este inversiunea temperaturii.

Condiţiile de schi sunt excelente începând din decembrie şi până în aprilie. Pârtia Onceşti din staţiune este accesibilă pentru toti împătimiţii sporturilor de iarnă.

Un important obiectiv turistic în staţiune îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului XX unde se află mormântul filozofului român Constantin Noica.

Lăcasul de cult a fost ctitorit de mitropolitul Nicolae Balan şi are hramul ‘Schimbarea la Faţă a Domnului’ şi beneficiază de o catapeteasmă realizată între 1944-1945 de Constantin Vasile în stil neobizantin. Fresca este opera lui Ovidiu Preotescu. Bisericuţa a fost ridicată cu meseriaşi din Răşinari. Dintre obiectele de valoare păstrate în biserică se numară icoana Sf. Paraschiva datată 1904 şi o Psaltire din aceiaşi perioadă.